Zoom
„Regele”
Regele Daciei - Decebal A domnit între 85-106.AD
(Născut cca. 55-60 -a murit 106 AD. A fost fiul lui Scorilo)
Descrierea autorului:
„Dacia s-a aflat la apogeul puterii sale sub regele Decebal. Deși mai restrâns ca arie geografică decât Regatul lui Burebista (82-44 î.Hr.) - cuprinzând Transilvania, Banatul, Oltenia, centrul și sudul Moldovei, noul stat era mai puternic și mai bine organizat.
Limitele statului dac în timpul lui Burebista (82-44 î.Hr.) au fost: în nord, Carpații Păduroși; în est, Pontul Euxin; în sud, munții Haemus (Munții Balcani); în vest, Dunărea Mijlocie. Progresele înregistrate în acest timp de societatea dacică erau multiple și importante: o populație numeroasă și grupată în jurul multor dave în care pulsa o vie activitate economică, legături comerciale cu lumea greco-romană, o cultură înfloritoare cu puternice elemente originale.
Regele Decebal a avut mai multe războaie cu romanii, care îi vor recunoaște abilitățile militare și politice.
La începutul secolului III, la aproape 150 de ani de la afirmarea lui Decebal, istoricul roman Dio Cassius făcea regelui dac următorul portret elogios:
”Era foarte priceput în ale războiului și iscusit la faptă, știind să aleagă prilejul pentru a-l ataca pe dușman și a se retrage la timp. Abil în a întinde curse, era viteaz în luptă, știind a se folosi cu dibăcie de o victorie și a scăpa cu bine dintr-o înfrângere, pentru care lucru el a fost mult timp un potrivnic de temut al romanilor.”
Pe un vas funerar descoperit la Sarmizegetusa Regia ,altarul dacilor ,se poate citi textul "DECEBALVS PER SCORILO". Unele interpretări îl consideră în limba dacă, posibilul sens fiind de ”Decebal fiul lui Scorilo”
Încă din primul an de domnie, din anul 85, Decebal se confrunta cu o situație dificilă. Roma organizează prima campanie în inima Daciei.
Împăratul Domițian, pentru a-l pedepsi pe Decebal, trimite o armată comandată de prefectul Gărzii Pretoriene, Cornelius Fuscus, să treacă Dunărea. Într-un defileu carpatic, Decebal atrage forțele romane într-o cursă. Comandantul roman cade în luptă, iar Decebal duce în Munții Orăștiei prada de război: prizonieri, trofee și stindardul legiunii a V-a. Marea bătălie are loc la Tapae.
La un an de la victorie, în 88, o armată romană condusă de Tettius Iulianus atacă din nou regatul lui Decebal, pătrunzând în Dacia prin Banat. Decebal așteaptă în defilelul de la Tapae. Confruntarea se încheie cu victoria romană.
Deși înfrânt de romani, din cauza dificultăților întâmpinate de armatele imperiale în Pannonia în lupta cu quazii și marcomanii, care-l sprijiniseră pe regele dac, Decebal încheie o pace avantajoasă cu împăratul Domițian în anul 89.
Decebal era numit client al Romei, iar regatul său, regat clientelar, primea meșteri mineri, instructori militari etc..
În schimbul unor subvenții în bani și ingineri, Decebal se recunoaște rege clientelar al Romei și continuă, în următorii 12 ani de pace, să-și consolideze puterea și statul. Procesul de centralizare a statului dac este accelerat, armata este echipată și instruită. Se inițiază un vast program de construcții civile și militare, îndeosebi în regiunea Munților Orăștie. Încearcă să stabilească relații cu popoare și state inamice Romei.
Confruntările dintre daci și romani au reînceput în timpul împăratului Traian. La începutul anului 101, armata romană, condusă chiar de împărat, după ambele pregătiri de aproape 3 ani, a atacat Dacia cu 13-14 legiuni și alte unități auxiliare (în total circa 150.000 de soldați).
La 25 martie 101 împăratul părăsește Roma, traversează Dunărea pe poduri de vase la Lederata (Ramna) și Dierna (Orșova) pătrunzând în Dacia prin Banat.
Dio Cassius menționează episodul în care burii germanici cu aliații lor îi trimit lui Traian o ciupercă uriașă pe care era scris un mesaj prin care romanii sunt sfătuiți pentru binele lor să se întoarcă la Roma.
Are loc bătălia de la Tapae, în vara anului 101, iar Decebal încearcă să oprească înaintarea romană. Bătălia se încheie cu victoria romană.
În iarna și primăvara anului 102, Decebal este înfrânt la Nicopolis ad Istrum și în Dobrogea la Adamclissi. În toamna anului 102, Decebal este silit să încheie o pace zdrobitoare pentru Dacia: regele dac trebuia să dărâme zidurile cetăților, să cedeze o serie de teritorii și să renunțe la orice independență în politica externă.
Din ordinul lui Traian, Apolodor din Damasc, cel mai vestit inginer al epocii, înalță, între Drobeta și Pontes, în anii 103-105, un pod peste Dunăre, pe care legiunile romane îl trec în vara anului 105, inițiind cel de-al doilea război dacic.
Abandonat de aliați, atacat prin Banat, Valea Oltului și Moldova, constrâns continuu la defensivă, Decebal se retrage în citadela din Munții Orăștiei. După cucerirea puternicelor cetăți care păzeau accesul spre capitală: Blidaru, Costești, Piatra Roșie, Bănița, Căpâlna, Tilișca, legiunile romane încep asediul Sarmizegetusei.
În ciuda rezistenței, cetatea este cucerită și distrusă din temelii. Decebal, împreună cu câteva căpetenii, reușește să părăsească cetatea încercând să continue rezistența împotriva romanilor în interiorul țării.
Este urmărit de cavaleria romană și pentru a nu cădea viu în mâinile dușmanului, Decebal s-a sinucis, ceea ce este atestat de stela funerară de la Filippi a lui Tiberius Claudius Maximus, ofițerul care a adus împăratului Traian capul și mâna dreaptă a lui Decebal, la Ranisstorum, existând și ipoteza că ar fi fost trădăt ,de unii dintre camarazi.
O mare parte a teritoriului statului dac (Transilvania, Banatul și Oltenia) a fost transformată în vara anului 106 în provincie romană numita Dacia Felix, cu capitala situată la 40 de km de vechea capitală (incendiată în războiul dac din 105-106), purtând numele de Ulpia Traiana Dacica Augusta Sarmisegetusa. Muntenia și sudul Moldovei au fost încorporate în provincia Moesia Inferior.
După înfrângerea dacilor, Traian a organizat la Roma o festivitate mare și costisitoare, de 123 de zile. Zeci de mii de daci au fost duși în sclavie la Roma, alte zeci de mii de daci au fugit din Dacia Romană pentru a evita sclavia.
Detaliile celor două conflicte, grele și sângeroase au fost relatate de istoricul roman Dio Cassius, dar cele mai bune comentarii sunt basoreliefurile de pe Columna lui Traian, construită în Roma de Apolodor din Damasc (în 113), precum și de pe monumentul triumfal de la Adamclissi, din Dobrogea.
Cu ajutorul foarte bogatului tezaur al regatului dac și cu aurul extras din minele de aur de la Roșia Montana, Imperiul Roman se va redresa financiar. Astfel, deși capitala provinciei romane (coloniei) era Ulpia Traiana Sarmisegetusa, cel mai important oraș din teritoriu era Apullum (Alba Iulia), oraș prin care trecea aproape întreaga cantitate de aur ce lua drumul vestic.
Tot Dacia va mai oferi Imperiului mai multe legiuni militare alcătuite exclusiv din daci care vor lupta în multe colțuri ale Europei."
„Decebal nu a fost numai o mare personalitate a istoriei românești, ci și arhetipul unui popor mare și vechi ... Herodot mărturisește că dacii erau "cei mai curajoși și cei mai onești" dintre traci , locuitorii stravechi ai spațiului dintre Munții Carpați și Fluviul Dunărea ."
Descriere tehnică:
Tehnică - Ulei -H.p.placaj-carton 40 x 30 cm .(cu ramă 46 x 36 cm)
Finalizat în anul 2016
Author - Stoian Andrei Stefan
Această lucrare provine din colecția "Rădăcini Naționale"
© Copyright Reserved by Noktys Nokte
Această pictură este disponibilă spre vânzare
„The King"
The King of Dacia -Decebal Reigned from between 85–106.
(Born cca. 55–60 AD and was son of Scorilo Died 106 AD.)
Reign 87–106 AD
Author's description:
„Dacia was at the height of its power under King Decebal. Though narrower than the Burebista Kingdom (82-44 BC) - including Transylvania, Banat, Oltenia, central and southern Moldova, the new state was stronger and better organized.
The limits of the Dacian state during Burebista's time (82-44 BC) were: in the north, the Carpathians Forests; to the east, the Euxin Pontus; in the south, the Haemus Mountains (Balkan Mountains); in the west, the Middle Danube. The progress made during this time by the Dacian society was numerous and important: a large population grouped around many settlements called dave in which the pulse lived through economic activity, commercial ties with the Greco-Roman world, a thriving culture with strong original elements.
King Decebal had more wars with the Romans, who would recognize his military and political skills.
At the beginning of the third century, almost 150 years after Decebal's affirmation, the Roman historian Dio Cassius made the king the following eloquent portrait:
"He was very skilled in the war and skillful in deed, knowing to choose the opportunity to attack the enemy and withdraw in time. Able to set a trap, he was brave in the fight, knowing to use his skillfully victory and to escape well from a defeat, for which he had long been a fearsome adversary of the Romans. ”
On a funerary vessel discovered at Sarmisegetusa Regia,the altar of the Dacians, can be read the inscription "DECEBALVS PER SCORILO".Some interpretations consider the text written in the Dacian language ,not in Latin, and the possible meaning is " Decebal,the son of Scorilo"
Since the first year of his reign, in the year 85, Decebal faced a difficult situation. Rome organizes the first campaign in the heart of Dacia.
Emperor Domitian, in order to punish Decebal, sends an army commanded by the Pretorian Prefect Cornelius Fuscus to cross the Danube. In a Carpathian defile, Decebal draws Roman forces into a trap. The Roman commander falls into battle, and Decebal leads to the Orăştie Mountains the prey of war: prisoners, trophies and legion V-flag. The great battle takes place at Tapae.
One year after his victory, in 88, a Roman army led by Tettius Iulianus again attacked Decebal's kingdom, entering Dacia through Banat. Decebal waits for Tapae. Confrontation ends with the Roman victory.
Though defeated by the Romans, because of the difficulties encountered by the imperial armies in Pannonia in fighting the quazas and the Marcomans who had supported the Dacian king, Decebal concluded an advantageous peace with Emperor Domitian in the year 89.
Decebal was called a client of Rome,and his kingdom a client kingdom,so,he received miners,military instructors etc.
In exchange for money and engineer subsidies, Decebal is recognized as a clientele of Rome and continues to strengthen his power and the state in the next 12 years of peace. The process of centralizing the state if it is accelerated, the army is equipped and trained. A vast program of civil and military construction is being initiated, especially in the Orăştie Mountains region. It tries to establish relations with peoples and enemy states of Rome.
Conflicts between the Dacians and the Romans resumed during Emperor Trajan. At the beginning of 101, the Roman army, headed by the emperor, after both preparations for almost three years, attacked Dacia with 13-14 legions and other auxiliary units (a total of about 150,000 soldiers).
On March 25, the emperor leaves Rome, crossing the Danube on a bridge of boats Lederata (Ramna) and Dierna (Orşova), penetrating Dacia through Banat.
Dio Cassius mentions the episode in which the German Buri and their allies send Traian a huge mushroom on which a message was written by which the Romans are advised for their good to return to Rome.
The Battle of Tapae takes place in the summer of 101, and Decebal tries to stop the Roman advance. The battle ends with the Roman victory.
In the winter and spring of 102, Decebal is defeated at Nicopolis ad Istrum and in Dobrogea at Adamclissi. In the autumn of 102, Decebalus is forced to conclude a crushing peace for Dacia: the king if he had to demolish the walls of the cities, give up a number of territories, and give up any independence in foreign policy.
On Trajan's orders, Apolodor of Damascus, the most famous engineer of the time, elevates between Drobeta and Pontes a bridge over the Danube, which the Roman legions pass in the summer of 105, initiating the the Second Dacian War.
Abandoned by allies, attacked by Banat, the Olt Valley and Moldova, constantly constrained to defensive, Decebal retreats to the citadel of the Orastie Mountains. After the conquest of the strong fortresses guarding the access to the capital: Blidaru, Costeşti, Piatra Roşie, Băniţa, Căpâlna, Tilişca, the Roman legions began the siege of Sarmizegetusa.
Despite the resistance, the city is conquered and destroyed from its foundations. Decebal, together with some leaders, managed to leave the fortress trying to continue the resistance against the Romans inside the country.
He is pursued by the Roman cavalry and not to fall alive in the hands of the enemy, Decebalus committed suicide, which is evidenced by the Tiberius Claudius Maximus funerary star from Philippi, the officer who brought Emperor Trajan's head and right hand to Decebal Ranisstorum. There was the hypothesis that Decebal was betrayed by some of his comrades.
Much of the territory of the Dacian state (Transylvania, Banat and Oltenia) was transformed in the summer of 106 into a Roman province called Dacia Felix, with its capital located 40 km from the old capital (burnt in the 105-106 Dacian war) the name Ulpia Traiana Dacica Augusta Sarmisegetusa. Muntenia and southern Moldavia were incorporated into the province of Moesia Inferior.
After the defeat of the Dacians, Traian organized a high-cost, 123-day festivity in Rome. Tens of thousands of Dacians were taken into slavery in Rome, tens of thousands of Dacians fled Roman Dacia to avoid slavery.
The details of the two conflicts,difficult and bloody..were reported by the Roman historian Dio Cassius, but the best comments are the bas-reliefs on the Column of Trajan, built in Rome by Apolodor in Damascus (in 113), as well as on the triumphal monument Adamclissi, from Dobrogea.
With the rich treasure of the Dacian kingdom and the gold extracted from the gold mines of Rosia Montana, the Roman Empire will recover financially. Thus,although the capital of the Roman province ( the colony) was Ulpia Traiana Sarmisegetusa,the most important city in the teritory was Alba Iulia (Apullum),a town through which passed almost the entire quantity of gold that took the way to the West.
All Dacia will give the Empire more military legions made up of the Dacians who will fight in many corners of Europe. "
Note
"Decebal was not only a great personality of Romanian history but also the archetype of a great and old people ... Herodotus confesses that the Dacians were" the bravest and the most courageous "of the Thracians, the ancient inhabitants of the space between the Carpathian Mountains and the River The Danube. ""
Tehnical description:
Technique - Oil -l.o cardboard 40 x 30 cm.(With frame 46 x 36 cm)
Finished in year 2016
Author - Stoian Andrei Stefan
This artwork comes from the "National Roots"Collection.
© Copyright Reserved by Noktys Nokte
This painting is available for sale
